 Duminca, 13 decembrie 2009 Biserica “Isus Salvatorul” din Chişinău a îmbrăcat straie albe de sărbătoare. Patruzeci de noi convertiţi au mărturisit credinţa lor în apa botezului, şi împreună cu cei peste 1400 de membri ai familiei Isus Salvatorul au stat pentru prima dată la Masa Domnului. Bucuria şi zâmbetul a dominat astăzi adunarea. Majoritatea noilor membri a Bisericii, care au intrat astăzi în apa botezului sunt tineri. Aglomeraţia nu a lipsit de la eveniment, care de altfel este deja o tradiţie la cele două botezuri anuale ale Bisericii. După 19 ani de viaţă activă, astăzi în Biserica “Isus Salvatorul” s-a oficiat cel de-al 33-lea botez Nou Testamental.
Lacrimi, bucurie, flori, emoţii puternice, îmbrăţisări şi mesaje de felicitare sunt elementele care nu lipsesc de la asemenea sărbători şi nu au fost excepţie nici astăzi. Pastorul bisericii şi Preşedintele Federaţiei Europene Baptiste, Valeriu Ghileţchi a predicat mesajul în această dimineaţă. Iar pastorii bisericii, Vitalie Fedula şi Anatol Marandiuc au oficiat serviciul de botez.
În această zi de bucurie, pentru toată lumea prezentă la eveniment, Numele Domnului Isus a fost glorifica prin muzică, mesaje, rugăciune şi atitudini. Pastorul bisericii, Vitalie Fedula vorbind despre această zi, ne-a spus: “Această zi înseamnă enorm de mult pentru mine. E o biruinţă nu a unui om, ci a Domnului Isus. M-am bucurat mult, pentru că ştiu că astăzi în cer a fost multă bucurie, de asta am citat de la Isaia “el va vedea truda muncii lui şi se va înviora”. În ciuda unui an destul de greu economic, social, politic, religios şi chiar în Biserica noastră, Dumnezeu a demonstrat încă o dată că mâna Lui este peste această biserică. Faptul că este al doilea botez în acest an, la care s-au botezat câte patruzeci de persoane, eu văd aici mâna lui Dumnezeu peste această biserică şi puterea Duhului Sfânt la lucru. Dacă sămânţa este semănată, şi udată cu rugăciune, Dumnezeu face să crească. Omeneşte nu se putea realiza, această lucrare. De aceea şi astăzi sunt plin de bucurie, şi este o încurajare mare pentru mine. Continuăm să slujim cu credincioşie în ciuda oricăror încercări, pentru că m-am convins încă o dată că El este Domnul Bisericii, El este cel care face biserica să crească şi nimeni şi nimic nu va putea opri lucrarea Lui“.
Daniela Ungureanu, originară din Cahul, de mică a frecventat cu prietena ei şcoala duminicală. Venind la liceu în Chişinău, într-un oraş mare, străină, căutând ajutor la prieteni. Prieteni care au dezamăgit-o şi au rănit-o prin cuvinte mari şi frumoase, dar fără partea practică. În descurajarea ei şi-a adus aminte de Isus, Domnul care a murit pentru păcatele ei şi despre care a învăţat la şcoala duminicală. A început să citească Biblia şi fiind acasă singură a decis să ceară ajutor Celui ce a murit pentru răscumpărarea ei înainte ca ea să se nască. În această zi plină de emoţii ea, crede că prin încheierea legământului prin apa botezului, Domnul a pus pe capul ei o coroană şi are siguranţa că El o va ajuta să meargă prin viaţă biruitoare şi va fi alături în bucurii şi momente dificile.
Gâdei Inga, s-a întâlnit cu Domnul la o tabără în anul 2007. A fost invitată la Biserică de verişoara ei. Înainte de aceasta a participat la o noapte de Revelion şi i-a plăcut foarte mult. Atmosfera din acea noapte a trezit dorinţa de a participat la mai multe evenimente într-o biserică creştină evanghelică. La tabără, în ultima zi când a fost chemarea la pocăinţă dorea să facă un pas în faţă, dar ceva o ţinea. Chemarea repetată a predicatorului a ajutat-o să iasă în faţă şi să mărturisească păcatele ei. Era ca şi cum mă aştepta pe mine, stăteam pe scaun şi credeam că se vor ruga şi se va termina. Dar el a coninuat să ne cheme şi atunci am decis să mă întâlnesc cu Isus atunci şi acolo. Mergeam la biserica ortodoxă regulat, dar nu auzisem niciodată până atunci de Isus şi ce a făcut El pentru mine. La tabără am primit o Biblie şi până să termin liceul şi să mă mut la Chişinău, citirea Bibliei a fost unica mea legătură cu Domnul, pentru că în satul meu nu este o biserică evanghelică. Nu pot să exprim cât de minunat este Dumnezeu. La început tăticul îmi spunea că alegând această cale îmi stric viaţa, dar când a auzit că am decis să mă botez m-a sunat şi plângând mi-a spus că este foarte fericit şi se bucură de decizia pe care am luat-o. Astăzi împreună cu bunica, surioara şi părinţii sau bucurat deplin de lucrarea lui Dumnezeu în viaţa ei.
Doi dintre cei care astăzi au mărturisit credinţa lor în apa botezului sunt din România. Ceilalţi 38 sunt aşteptaţi după sărbători la cursul de ucenicie şi creştere spirituală
. 
|
