|
 Cu cruce, fără cruce, cu triunghi, în limbaj arhaic, sau într-o traducere modernă, ediţii pentru femei, ediţii pentru adolescenţi, ediţii audio pe muzică rap - oferta curentă de Biblii poate năuci pe cineva care vrea pur şi simplu să cumpere o Biblie. Deşi piaţa de desfacere a Bibliilor este una foarte activă şi prosperă, unii teologi sunt de părere
că abundenţa de versiuni ale Bibliei contribuie mai degrabă la derutarea consumatorilor decât la popularizarea cărţii Sfinte. Dacă cineva ar pune una peste alta toate Bibliile din casele americanilor, turnul rezultat ar fi de aproape 9.000 km înălţime, adică de peste 1.000 de ori mai înalt decât Everestul. Aceasta este concluzia la care au ajuns jurnaliştii e la Religion News Service, după ce au aflat că, potrivit unui sondaj Barna Group peste 90% dintre americani au o Bibie în casă şi că o familie americană obişnuită are, în medie, trei exemplare ale Cărţii Sfinte. Cu toate acestea, americanii nu par să-şi ciească Biblia, e de părere Paul Franklyn, editor asociat al traducerii Common English Bible, care a comentat pe marginea unui sondaj Pew potrivit căruia jumătate dntre americani nu pot numi cele patru Evanghelii. Societatea Biblică Americană tipăreşte anual 5 milioane de copii ale Bibliei, iar Asociaţia Gideon International a distribuit 1,5 miliarde de exemplare al Cărţii în hotelurile din toată lumea. În 2009, editurile evanghelice au comercializat aproape 20 de milioane de Biblii, înregistrând vânzări de 500 de milioane de dolari, potrivit unei estimări făcute de Michael Covington, director de informare şi educare la Asociaţia Editurilor Creştine Evanghelice. În ciuda beneficiilor economice ale diversificării ofertei de Biblii, unii teologi văd în aceste fenomen o sursă de confuzie pentru omul obişnuit, care nu ştiu pe ce criterii să aleagă Biblia "corectă", spune Paul Wegner, profesor la Seminarul Teologic din Phoenix. Leland Ryken, profesor de engleză la Facultatea evanghelică Wheaton din Illinois, e de părere chiar că promovarea Bibliilor "de nişă" poate duce la "pierderea identităţii Scripturii de Cuvânt al lui Dumnezeu." El avertizează împotriva "trivializării Bibliei şi comercializării ei la pachet cu bocancii de munte."
Dacă unii au de suferit din pricina abundenţei de traduceri, alţii pierd din lipsa traducerilor. Potrivit lui Don Skekel, de la Asociaţia Wycliffe (SUA) există încă 2.252 de limbi care nu beneficiază de nici măcar o traducere a Bibliei, transmite Christian Telegraph. semneletimpului.ro
|
